De la Iliescu încoace, PSD are o mare problemă. Câștigă alegerile, dar nu dă niciodată președintele țării. E în continuare cel mai mare și cel mai influent partid al țării, dar nu reușește să facă saltul către Cotroceni.
Cel mai aproape de Cotroceni s-a aflat, fără îndoială, în ianuarie 2017 când ar fi putut să-l suspende pe președintele Iohannis, să câștige un referendum de demitere, să declanșeze alegeri prezidențiale anticipate și să câștige Cotroceniul. Nici cu Mircea Geoană în 2009 nu a avut un moment așa de favorabil. Mircea Geoană – deși acum e clar că a câștigat alegerile – pornea cu dezavantajul unui partid care avea cam 30%. În schimb în ianuarie 2017 PSD avea singur peste 50% din opiniile electoratului și împreună cu aliatul său fidel de atunci, ALDE-le lui Tăriceanu, probabil trecea de 60%.
Ce s-a întâmplat în realitate, știm. Sămădăul de la Teleorman, cu tupeu infinit dar inteligență și cultură politică minime, a reușit să-și distrugă partidul intrând cu picioarele în Justiție și trântindu-și complet aiurea două guverne (probabil ceva unic în democrațiile parlamentare). Pe vremuri, unul ca Gheorghiu-Dej nu avea nici o problemă să facă pușcărie 13 ani pentru cauza politică pe care o susținea. Astăzi, Liviu Sămădăul a distrus un partid puternic și a creat premisele haosului din țară doar ca să nu-și ude chiloțeii în pușcărie și să nu stea despărțit câteva luni de amanta tânără.
Dar consecințele nu se opresc aici. Este pentru prima oară când efectiv votul pentru candidatul PSD va fi – literalmente – un vot irosit. Klaus Iohannis domină autoritar cursa pentru mandatul de la Cotroceni. Într-un eventual H2H cu Viorica Dăncilă, sondajele sunt mai mult decât concludente. În plus Viorica Dăncilă e, în acest moment, un nimic. E un premier demis, fără mari puteri. Nu e parlamentar. Nu e europarlamentar. Nu e nimic. Zero influență. Efectiv, după ce se încheie brambureala cu noul guvern, primul drum al doamnei Dăncilă va fi către Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Teleorman. La șomaj. Obiectiv vorbind, și zilele ei în fruntea în PSD sunt numărate. Presupunând prin absurd că ajunge președinte, deci răstoarnă toate pronosticurile, va demisiona, conform legii, din PSD. Presupunând că nu ajunge președinte, ceea ce e mult mai probabil, va fi zburată de pesediști din secunda nr. 2 de după eșec. Nu doar zburată: devorată! Așa cum li s-a întâmplată și lui Geoană sau lui Ponta.
Or, pesediștii știu și ei că zilele Vioricăi Dăncilă în fruntea partidului, sau în vreo funcție publică sub pulpana partidului, sunt numărate. Maxim 40! Mircea Geoană și Victor Ponta nu au putut fi executați imediat după pierderea alegerilor prezidențiale, pentru simplul motiv că Geoană încă mai era președintele Senatului în timp ce Ponta încă mai era premier. Deci încă mai reprezentau partidul în niște funcții importante din stat, funcții influente. Și tot au fost executați până la urmă. Dar Dăncilă? Unde va reprezenta PSD-ul, la coadă la AJOFM?… Va fi mâncată cu fulgi cu tot, de îndată ce se termină campania electorală. Un eventual tur 2 în care Klaus Iohannis va aduna fără probleme voturile lui Dan Barna, ale lui Kelemen Hunor și ale altor mici candidați de dreapta (Paleologu, Cataramă…) zburând confortabil spre 65% nici nu va conta, doar va prelungi agonia actualei șefe a PSD.
Știind chestia asta, e clar că pesediștii, în ciuda declarațiilor de complezență și de suprafață, nu își vor bate capul prea mult cu campania doamnei Dăncilă. Poate că există ceva șanse pentru turul 2, dar cam atât. Cine crede că partidul „va da totul” pariind pe un cal mort, în condițiile în care a fost bătut atunci când a mizat pe niște candidați cu adevărat puternici – Adrian Năstase în 2004, Mircea Geoană în 2009, Victor Ponta în 2014 – se înșeală amarnic. Pesediștii vor face o campanie de formă, cu motoarele subturate, mult mai interesant pentru ei fiind să-și ascută cuțitele în vederea răfuielii. Tocmai de aceea un vot pentru Viorica Dăncilă este un vot irosit.
