Cinci evenimente majore eclipsate de epidemia de coronavirus

Epidemia de coronavirus nu este singurul eveniment în desfășurare cu implicații majore la nivel planetar.

0
320
views
Nor de lacuste
Nor de lăcuste. Foto: iStockPhoto

De când a început epidemia de coronavirus toți ochii sunt ațintiți pe știrile care privesc evoluția acestui flagel. Cu toate acestea planeta nu stă pe loc și chiar dacă tot spațiul buletinelor de știri este ocupat cu epidemia care pare că a oprit timpul în loc, chiar acum au loc în lume câteva evenimente cel puțin la fel de importante.

1. Lăcustele din Africa

Tot estul Africii este invadat de lăcuste. Venite de undeva dinspre sud, aceste lăcuste „amenință la un nivel nemaivăzut” viețile oamenilor și recoltele, după cum au atras atenția înalți funcționari ai Națiunilor Unite.

În Kenya, care suferă de cea mai gravă invazie a lăcustelor din ultimii 70 de ani, un nor a ocupat pe cer o suprafață de 2.400 de kilometri pătrați, mai mare decât aria Bucureștiului cu tot cu Ilfovul. În mod normal un nor de lăcuste nu ocupă mai mult de 100 de kilometri pătrați.

Nori imenși de lăcuste s-au mai format și în Yemen, Arabia Saudită, Iran, Pakistan și India, ceea ce indică o problemă la nivel global.

Partea proastă e că ne aflăm abia la începutul sezonului de proliferare a lăcustelor, care ar trebui să dureze până în luna iunie. Organizația ONU pentru Alimente și Agricultură (FAO) a avertizat că va fi nevoie de un fond de peste 138 de milioane de dolari pentru combaterea efectelor crizei. Până la finalul lui februarie abia se adunaseră 52 de milioane.

Dacă Africa și țările din Orientul Mijlociu se vor confrunta cu probleme de alimentație din cauza acestei invazii, e de așteptat ca un nou val de refugiați să încerce să vină în Europa.

2. Căderea burselor

Specialiștii avertizaseră de multă vreme că activele financiare sunt supraevaluate, dar ceea ce se întâmplă acum pe bursele lumii seamănă cu marile crize din 1929 sau din 2008. Indicele de pe Wall Street, Dow Jones, a căzut în ultima vreme cu peste -30%, la fel ca și indicii de la Londra (FTSE), Paris (CAC40) sau Frankfurt (DAX). Bursele asiatice au rezistat ceva mai bine, indicii din Hong Kong, Shanghai (SSE) sau Malaezia scăzând doar cu -20%, cu excepția indicelui Nikkei de la Tokyo, care e în linie cu scăderile de la bursele occidentale. Aceste scăderi masive (care nu dau semn că s-ar încheia) practic au „șters” din economie sute și mii de miliarde de dolari „virtuali”. Consecințele încă sunt greu de intuit, deoarece nici o criză bursieră nu seamănă cu altele, dar un lucru este cert: planeta a devenit mult mai săracă și atunci când va fi nevoie de bani pentru refacerea post-criză, banii disponibili vor fi mult mai puțini. În plus aceste scăderi aduc cu sine falimente ale fondurilor de pensii din marile economii occidentale. Și în România se observă scăderi masive pe Pilonul 2.

3. Căderea prețului petrolului

Un alt eveniment major a fost scăderea spectaculoasă (și bruscă) a prețului petrolului, care a ajuns la mai puțin de 30 de dolari pe baril. Oficial, cauzele acestei căderi vin din neînțelegerile dintre Rusia și Arabia Saudită, care s-au apucat, fiecare pe cont propriu, să inunde piețele, dar și din scăderea drastică a cererii din China, pe fondul epidemiei de coronavirus care a blocat o mare parte a activității din țară.

Însă sunt voci care susțin că așa-zisa „ceartă” dintre ruși și saudiți de fapt este mimată, aceștia acționând coordonat în vederea scoaterii de pe piață a producătorilor de petrol din Statele Unite ale Americii, care nu pot extrage petrolul ușor de scos de care se bucură țările OPEC și Rusia. În SUA tot petrolul se extrage fie din platforme maritime, fie din șisturi bituminoase (prin fracturare hidraulică) ceea ce înseamnă că procesul de extragere este extrem de costisitor și nu poate fi profitabil decât la un preț de peste 50 de dolari pe baril. Or, în ultimii 10 ani americanii au devenit din importator net, exportator net de petrol fix datorită exploatării acestor zăcăminte costisitoare. Ceea ce înseamnă o cotă de piață mai mică și venituri mult reduse pentru celelalte țări.

Căderea prețului petrolului, dublată de căderea burselor, va genera fără îndoială o recesiune majoră în Statele Unite ale Americii, șomaj masiv, tensiuni sociale și posibile revolte pe fondul acutizării inegalităților sociale. Dacă până mai ieri Donald Trump părea sigur de realegere, astăzi este clar că realegerea sa va fi aproape imposibilă. Problema e că Democrații sunt hotărâți să-i bareze drumul către Casa Alba lui Bernie Sanders, socotit prea „de stânga”, ceea ce înseamnă că șansele cele mai mari de a ajunge președinte în 2021 le are Joe Biden (vicepreședintele lui Obama), care va avea la anul 79 de ani și care este, după toate aparențele, deja lovit de senilitate. Cum se vor descurca americanii cu un președinte debil, bolnav, și loviți din toate părțile de fel de fel de crize, numai Dumnezeu poate ști.

4. O posibilă nouă criză a refugiaților în Europa

De când Turcia și-a relaxat controalele la frontieră, pe 28 februarie, zeci de mii de refugiați au încercat să intre iar în Europa, luând cu asalt insulele grecești. „Sultanul” Erdogan a încercat, după cum probabil mulți cititori știu, o acțiune militară în forță în provincia siriană Idlib, sub pretextul apărării unor interese turcești, în realitate din dorința de a reînvia gloria otomană de altădată. Acțiunea a eșuat și, probabil în semn de răzbunare sau ca șantaj față de Europa, turcii amenință acum că vor lăsa să treacă un nou val de refugiați.

Grecia a anunțat că își va întări granițele în timp ce Uniunea Europeană pare dispusă să aloce fonduri pentru repatrierea voluntară a refugiaților. Însă Uniunea Europeană va trebui să aloce fonduri și pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus. De unde, câtă vreme nici măcar nu a fost stabilit cu claritate bugetul pentru următorii ani?

5. O lună februarie foarte caldă

În sfârșit, ultimul lucru care a trecut neobservat: după cel mai cald ianuarie din istoria măsurătorilor meteo iată că planeta a avut de înfruntat și a doua cea mai caldă lună februarie din 1880 încoace. Anunțul oficial, făcut de NASA, ar trebui să ne pună pe gânduri. În Norvegia au fost la un moment dat 19 grade, adică mai mult cu 25 de grade decât media normală a lunii februarie. Practic, pentru Eurasia iarna 2019-2020 a fost cea mai caldă de când există memorie vie. Toate aceste recorduri vin după ce anul 2019 fusese declarat deja cel mai cald an din istorie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here