Deși încă nu se întrevede o criză economică, tot mai mulți români încep să fie neliniștiți din cauza consecințelor pandemiei. Unii dintre ei s-au trezit cu veniturile amputate fără milă, de pildă angajații de la stat, care în 2021 nu au mai primit binecunoscutele „tichete de vacanță”, ceea ce înseamnă că din bugetul familiei s-au evaporat cel puțin 1400 RON (sau chiar 2800 RON dacă ambii părinți erau bugetari). Alți bugetari s-au trezit pur și simplu concediați, în timp ce mulți angajați din mediul privat încă lucrează pe salarii reduse, ca pentru șomaj tehnic. În plus, o mulțime de mărfuri s-au scumpit, inflația anuală ajungând oficial în luna iunie la 3,94%. Cel puțin din bugetul anumitor categorii sociale ale căror venituri au fost înghețate în ultimul an, cum ar fi pensionarii, așa ceva se simte! La o inflație de 3,94% o pensie de 1000 RON mai poate cumpăra azi produse care în urmă cu un an ar fi costat doar 960 de RON, deci pierderea netă e destul de substanțial: 4 kg de cireșe pe lună (preț: 10 RON / kg), sau 2 kg de carne de pui (preț: 20 RON / kg), sau 25 de franzele (preț: 1,6 RON / buc.) și așa mai departe.
De aceea ne-am gândit să adunăm câteva sfaturi care să vă ajute să economisiți fără să vă dați seama că o faceți.
Antibrandingul – cum să ieși din capcana brandingului
În economia modernă cheia succesului este brandingul. „Brandingul” (din eng. „brand” = marcă) este procesul de marketing prin care consumatorul este „învățat” să devină loial unei anumite mărci de produse, sau unui anumit producător ori ofertant de servicii. Odată devenit loial, acesta va cumpăra numai acea marcă fără să mai țină cont de calitățile altor mărci sau produse concurente.
Companiile se bat pe branduri. Ele urmăresc în mod deosebit să devină „un brand” pentru că în tot lanțul de producție și desfacere (concepție – producție – distribuție – comercializare) consumatorul interacționează direct cu produsul doar la ultimul nivel, în comerț. În rest, la nivel de concept, producție sau distribuție concurența este rece, acerbă, și companiile nu obțin mari profituri strict din conceperea și vânzarea unui produs deosebit. Ele încep să obțină profiturile dorite numai după ce conving consumatorul să achiziționeze cu precădere produsul lor. Cu alte cuvinte, după ce reușesc să-l transforme pe consumator într-un fan al brandului lor. Diferența de preț dintre o sticlă de 0,5 l de Coca-Cola (2,99 RON) și una de Frutti Fresh (2,19 RON) e justificată strict de percepția brandului. Dacă sticla de Frutti Fresh ar costa și ea 2,99 RON, pur și simplu consumatorii nu ar mai cumpăra-o, fiindcă ar fi percepută drept „prea scumpă”. În realitate ambele sunt sucuri carbogazoase pe bază de apă, zahăr și alte substanțe mai mult sau mai puțin… nocive.
De aceea, pentru a ieși din capcana brandingului, consumatorul conștient trebuie să intre conștient într-un proces de antibranding care se explică, pe scurt, astfel: cum să conștientizeze câți bani dă pe branduri și cum să găsească produse-substitut mai ieftine. În cele ce urmează vă oferim câteva exemple.
1. Folosește cosmetice hoteliere în loc de produse cosmetice obișnuite
Pe vremuri, dacă vroiai să cumperi un șampon sau un gel de duș, nu prea aveai de ales decât dintre ceea ce găseai la magazine, dar astăzi găsești fără probleme pe internet o sumedenie de cosmetice hoteliere la prețuri de vis. Acestea sunt produse de companii specializate, atâta doar că în prețul lor nu intră și „brandul”. Un mic dezavantaj ar fi că trebuie achiziționate în cantitate ceva mai mare, de regulă la bax, dar per ansamblu economiile sunt substanțiale.
De exemplu, de pe un magazin specializat precum HDPClean.ro, un săpun rotund (comercializat la bax de 40-50 de bucăți) poate costa chiar și 0,33 RON pe bucată, ceea ce ar însemna un preț de 23,3 RON / kg. Prețul similar pentru mărci cunoscute din comerț precum Dove, Nivea, Fa, Protex etc. e de cca. 28-32 RON / kg. Mai ieftine de 23,3 RON sunt doar produsele generice de calitate îndoielnică, vândute de supermarketuri sub eticheta proprie, adică așa-zisele „no name”.
La geluri de duș diferența e și mai mare: 18 RON / L dacă se cumpără sub forma hotelieră, 28-40 RON / L dacă se cumpără un brand cunoscut din comerț. Iar dacă se optează pentru un gel de duș eco, diferența e și mai mare: 70-80 RON / L față de 100-150 RON / L.
În concluzie, dacă renunțați la brand puteți face o economie anuală de cca. 20-30% la produse de igienă personală!
2. Cafea măcinată vs. cafea boabe online
O altă cheltuială de unde puteți face economii substanțiale schimbându-vă obiceiurile de consum este cea legată de cafea. Aici lucrurile sunt foarte simple: cafeaua râșnită este mult mai scumpă decât cafeaua boabe, și cafeaua boabe achiziționată din magazin este mult mai scumpă decât cea achiziționată online.
Astfel, în magazine un kilogram de cafea măcinată obișnuită (Jacobs, Don Cafe etc.) costă în jur de 35-50 de RON, ajungând până la 80-90 RON pentru un kilogram dintr-o cafea de calitate superioară precum Lavazza Oro. Dacă ne uităm însă cât costă pe internet kilogramul de cafea boabe ne dăm seama că găsim o mulțime de sortimente cu preț care începe de la circa 20 RON, iar un kilogram de Lavazza Oro boabe e numai 55 RON / kg.
Practic, tot ce trebuie să faceți e să vă râșniți singuri cafeaua (dar o râșniță obișnuită nu e mai mult de 50 de RON) și deja veți face economii substanțiale!
Și nu în ultimul rând, nu uitați: cel mai scump se vinde cafeaua capsule.
În concluzie, dacă renunțați să mai achiziționați cafea măcinată de la magazin și optați pentru un furnizor de cafea online, veți economisi ușor 30-40% din buget.
3. Vreți să renovați? Există scule de calitate și de la branduri mai puțin cunoscute
Pe piața de bricolaj și DIY lucrurile sunt foarte simple: există, pe de o parte, brandurile consacrate (Bosch, DeWalt, Makita etc.) care oferă scule de calitate la un preț ridicat și există marile rețele de bricolaj sau magazinele online care oferă vreun brand propriu de scule ieftine, dar de o calitate … hai să nu zicem neapărat „îndoielnică”, ci … „așa și așa”. În general e vorba de scule și unelte făcute în cele mai ieftine ateliere din Asia, cărora li se dă un nume german pompos în așa fel încât consumatorul să creadă că sunt fabricate în Germania: Steinhaus, Panzer, Magnusson etc.
Și totuși găsiți și scule și unelte de calitate fabricate în China, care sunt extraordinar de calitative. Noi vă recomandăm un brand destul de nou apărut în România: Tolsen. La Tolsen veți găsi orice fel de produse pentru bricolaj, inclusiv produse profesionale. Dar chiar și cele profesionale costă mult mai puțin decât unele de la branduri consacrate, având aceeași calitate. Fie că aveți nevoie doar de un set de burghie, fie că vă trebuie o sculă performantă, cu siguranță la Tolsen veți găsi echilibrul perfect între calitatea dorită și prețul pe care sunteți dispuși să-l plătiți.
Alegând să lucrați cu scule Tolsen probabil veți economisi cam 30-40% din bugetul pe care va trebui să-l dați dacă veți dori să lucrați cu niște scule deloc ieftine de la branduri ultracunoscute. Veți primi, în schimb, aceeași calitate.
Concluzie: putem economisi făcând antibranding?
Desigur. Mai sus am dat doar câteva exemple, dar putem să dăm multe altele.
Cumpărați mai degrabă o Dacie decât un Renault! Majoritatea pieselor sunt comune, plătiți în plus doar brandul. Cumpărați mai degrabă un aspirator robot Symbo sau Tesla decât un Rowenta sau un Xiaomi: sunt fabricate fix în aceleași fabrici, cu aceleași piese, de aceeași muncitori chinezi… în plus veți plăti doar brandul. Și tot așa…
De cele mai multe ori alegerea unui produs nu este una rațională ci se bazează pe sentimente. Ne „îndrăgostim” de un brand și îl alegem pe acela deși din punct de vedere rațional nu facem cea mai fericită alegere. Or, economisirea e un proces esențialmente rațional, deci putem spune că vom începe cu adevărat să facem economii și să cheltuim rațional banii numai atunci când ne vom „elibera” de sub influența brandurilor.
Mult succes la economisit!
