Japonia a înregistrat cel mai mare deficit comercial dintotdeauna pe o jumătate de an, de 7,9 trilioane de yeni (57 miliarde de dolari), în prima jumătate a anului 2022, datorită creșterii costurilor importurilor, pe fondul creșterii prețurilor la energie și a deprecierii yenului, au arătat joi datele guvernamentale.
Importurile au crescut cu 37,9% față de anul anterior, la 53,9 trilioane de yeni, pe fondul creșterii prețurilor la țiței și cărbune, impulsionate de invazia Rusiei în Ucraina, potrivit raportului preliminar al Ministerului de Finanțe.
Pe de altă parte exporturile au crescut cu numai 15,2%, până la 45,9 trilioane de yeni, înregistrând, de asemenea, un nivel record pentru o perioadă de jumătate de an de când date comparabile au fost disponibile în 1979, pe fondul creșterii prețurilor materialelor și al slăbirii yenului, a spus ministerul.
După clasa de bunuri, transporturile de fier și oțel către Emiratele Arabe Unite și combustibili minerali, inclusiv motorină către Australia, au crescut în mod deosebit, arată datele.
Japonia, o țară săracă în resurse, a înregistrat un deficit comercial pentru a doua jumătate de an consecutiv, după ce intrat în zona „roșie” în a doua jumătate a anului 2021. În acest fel Japonia, care este unul dintre cei mai mari exportatori ai lumii, a înregistrat pentru prima oară în ultimii 70 de ani 12 luni consecutive cu deficit comercial. Dacă și a doua jumătate a lui 2022 va fi la fel de slabă, va fi primul an după o lungă perioadă de timp în care Japonia va înregistra un deficit comercial. În plus, așa cum se întrevede acum, unul deloc mic.
„Pe articole, importurile de țiței și cărbune au crescut semnificativ în perioada de jumătate de an și credem că acest lucru s-a datorat creșterii prețurilor resurselor”, a spus un oficial din Ministerul Economiei.
Valoarea importurilor de petrol, pe care japonezii îl aduc în special din Arabia Saudită și alte țări din Orientul Mijlociu, s-a dublat, cele de cărbune s-au triplat, iar cele de gaze naturale lichefiate aproape că s-au dublat în perioada ianuarie-iunie, potrivit datelor oficiale.
Takeshi Minami, economist-șef la Institutul de Cercetare „Norinchukin”, a spus că atât valoarea exporturilor, cât și a importurilor cresc într-un ritm ridicat, dar acestea au fost în mare parte stimulate te de prețurile ridicate la resurse și de deprecierea yenului.
„Prețurile ridicate ale resurselor, inclusiv petrolul brut, ar putea fi coborâte împreună cu potențiala creștere a riscului de recesiune globală, în timp ce exporturile ar putea să nu se mai extindă pentru o perioadă”, a spus Minami.
Importurile din China, a doua cea mai mare economie a lumii, au crescut pentru a treia perioadă consecutivă la 11,4 trilioane de yeni, în creștere cu 16,9 la sută față de anul precedent, în timp ce exporturile au crescut pentru a patra perioadă consecutiv la 8,9 trilioane de yeni, în creștere cu numai 3,7 la sută.
Exporturile către Statele Unite au crescut cu 16,6% față de anul precedent, la 8,2 trilioane de yeni, pe fondul livrărilor rapide de dispozitive de fabricare a semiconductoarelor, motoare de nave și combustibili minerali, a spus ministerul.
Importurile din cea mai mare economie a lumii au crescut, de asemenea, cu 25,2%, până la 5,3 trilioane de yeni, stimulate importurile de produse farmaceutice, cereale – inclusiv porumb – și gaz petrolier lichefiat, potrivit ministerului.
Deficitul comercial record anterior pentru o perioadă de jumătate de an a fost de 7,6 trilioane de yeni înregistrat în prima jumătate a anului 2014, fiind la vremea aceea stimulat de creșterea importurilor de combustibil pentru generarea de energie termică, după ce centralele nucleare și-au suspendat operațiunile din cauza dezastrului masiv cauzat de cutremur și de tsunami în martie 2011, la Fukushima.
Însă în acest moment lucrurile nu arată deloc bine pentru japonezi. Numai în luna iunie 2022, Japonia a înregistrat un deficit comercial de 1,4 trilioane de yeni, această fiind a 11-a lună consecutivă de deficit.
