Qassem Soleimani, un general cu mai multe fețe

Americanii l-au omorât astăzi, ca urmare a unei acțiuni de tip „comando”, pe generalul iranian Qassem Soleimani, liderul temutelor „gărzi revoluționare islamice”.

0
22
views
Generalul iranian Qassem Soleimani (1957-2020). Foto: Farsnews
Generalul iranian Qassem Soleimani (1957-2020). Foto: Farsnews

Încă e devreme pentru a evalua impactul loviturii date de americani. Soleimani era una dintre persoanele cele mai urâte la Washington, fiind o adevărată „eminență cenușie” a acțiunilor ostile din zona Golfului. Fără îndoială că de-a lungul anilor generalul le-a creat multe probleme americanilor și intereselor lor în zonă, fiind de notorietate faptul că avea legături și coordona acțiuni comune cu tot felul de grupări șiite, inclusiv cu Hezbollah. Începând cu anul invaziei Irakului, 2003, Iranul s-a implicat activ în destabilizarea acțiunilor americane din zonă astfel încât, dacă Irakul e și astăzi o țară despre care cu greu putem spune că e „pacificată”, acest lucru se datorează și generalului Soleimani.

Totuși, în Orientul Mijlociu generalul era privit favorabil de foarte mulți oameni, mai ales din rândul musulmanilor șiiți, deoarece una dintre acțiunile sale cheie a fost combaterea grupării criminale ISIS. Fiind militar de carieră, mobilizat și combatant activ în timpul războiului dintre Iran și Irak din anii ’80, Soleimani a parcurs toate treptele până la gradul de general și comandant al „gardienilor revoluției”. Acțiunile Iranului, sub conducerea sa, coordonate cu intervenția militară rusă și cu forțele kurde din zonă au dus după 2014 la răsturnarea situației pe frontul din Siria și Irak și la înfrângerea definitivă a rebelilor anti-Assad, sprijiniți pe față de Arabia Saudită (un inamic major al Iranului) și, mai mult sau mai puțin voalat, de Israel și SUA. În Irak a sprijinit deschis eforturile guvernului de a recuceri Tikritul din mâinile ISIS (în 2015). În plus, în alte zone de conflict generalul a comandat direct trupele anti-rebeli fiind văzut deseori pe linia frontului atât în puncte nevralgice din Irak, cât și din Siria. Având în vedere cruzimea de care au dat dovadă rebelii anti-Assad, în frunte cu cei din gruparea ISIS, înfrângerea lor a fost primită cu mare bucurie de populația din zonă, ceea ce a făcut ca generalul Soleimani, deși era urât de americani, de saudiți și de israelieni, să fie extrem de respectat în restul Orientului.

Criza în urma căreia a fost lichidat Soleimani, care – teoretic – avea statut protejat, de diplomat, a început vineri, 27 decembrie 2019, când un grup având legătură cu Hezbollah, Kata’eb, a tras peste 30 de rachete sol-sol către baza americană K-1 din Irak. Un american civil a fost omorât și alți câțiva au fost răniți. Drept represalii americanii au atacat pe 29 decembrie cinci locații bănuite a fi baze Kata’eb Hezbollah omorând, conform estimărilor proprii, peste 30 de membri ai grupării șiite. Acest lucru a înfuriat o mare parte a populației irakiene, care i-a acuzat pe americani că au atacat civili și pe 31 decembrie câteva mii de demonstranți au început să asedieze ambasada americană din Bagdad, mulți reușind să treacă de prima incintă de securitate. Pentru a se preîntâmpina o tragedie precum cea de la Benghazi (Libia) din 2012, când un grup de demonstranți a vandalizat ambasada americană și a ucis o parte a personalului diplomatic, inclusiv pe ambasadorul SUA în Libia, Christopher Stephens, forțele de ordine care apărau ambasada de la Bagdad au ripostat cu fermitate și, în plus, americanii au mobilizat imediat forțe suplimentare pentru apărarea locației. Odată trecut pericolul, a urmat uciderea lui Qassem Soleimani care, crezându-se protejat de statutul său diplomatic, nu s-a ascuns niciodată (spre deosebire de Osama Bin Laden). Practic, el a fost lichidat în timp ce se îndrepta la lumina zilei spre aeroportul din Bagdad. Inițial s-a crezut că a fost omorât cu o dronă, dar se pare că de fapt convoiul în care se afla mașina sa a fost atacat de câteva elicoptere de asalt. Împreună cu el a fost omorât și liderul grupării Kata’eb, Abu Mahdi al-Mohandis. Americanii au justificat acțiunea zicând că generalul ar fi fost în spatele atacurilor împotriva ambasadei și că el ar fi plănuit și alte atacuri împotriva personalului diplomatic.

Bineînțeles, până la această oră iranienii au negat orice implicare în evenimentele recente din Irak și au jurat să se răzbune. Că lucrurile sunt departe de a se fi liniștit rezultă și din faptul că americanii au luat decizia de a suplimenta prezența militară din Irak cu încă 3500 de soldați. Administrația de la Washington este în plin scandal legat de demiterea lui Donald Trump, ceea ce îi face pe mulți să se întrebe dacă nu cumva toată această nebunie nu e rodul unei încercări a președintelui pe cale de a fi demis de a muta atenția opiniei publice de la procedurile de demitere care îl vizează, către un eventual război în Orientul Mijlociu. Asasinarea lui Soleimani e cu atât mai bizară cu cât, indiferent de câtă ură s-a acumulat între Washington și Teheran, acesta era un oficial legitim al regimului iranian, spre deosebire de alți inamici declarați ai americanilor, de pildă Osama Bin Laden sau Abu Bakr al Baghdadi, care erau, în esență, niște tâlhari la drumul mare. Din asasinarea generalului nu se poate deduce decât că Statele Unite au declarat război Iranului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here