Macedonia de Nord acceptă un compromis controversat care deschide calea pentru aderarea la UE

Guvernul Macedoniei de Nord a acceptat compromisul necesar care să le permită deschiderea negocierilor de aderare la UE. Perspectiva acestui compromis a provocat demonstrații de opoziție, în special din partea opoziției naționaliste, la începutul lunii iulie.

0
180
views
Statuia lui Alexandru cel Mare la Skopje

Prim-ministrul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, vorbind presei pe 16 iulie, a salutat „un pas istoric” după ce guvernul său a acceptat compromisul care permite deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acest compromis avea ca scop soluționarea disputei istorice cu Bulgaria care bloca deschiderea negocierilor pentru aderarea Macedoniei de Nord la UE.

„Suntem la un pas de prima întâlnire interguvernamentală (cu UE) care va marca în sfârșit, după 17 ani, începutul negocierilor Macedoniei de Nord cu UE”, a declarat șeful guvernului, citat de AFP. Și a mai adăugat: „De astăzi, vom merge mai departe către UE într-un mod accelerat”. Anterior, parlamentul Macedoniei de Nord a adoptat un cadru de negocieri menit să protejeze limba și identitatea populației sale. Decizia de la Skopje a fost salutată în unanimitate de înalți oficiali ai UE, inclusiv de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de șeful UE pentru politică externă Josep Borrell și de președintele Consiliului European Charles Michel, acesta din urmă anunțând „o reuniune interguvernamentală săptămâna viitoare”.

Condițiile puse de bulgari

Grecia a exprimat inițial un veto asupra procesului de aderare a Macedoniei la UE până în 2018. Apoi Sofia a blocat dosarul în 2020, pe fondul vechilor dispute istorice și culturale. Bulgaria a împiedicat lansarea negocierilor cu Macedonia de Nord, dar și cu Albania, cele două candidaturi fiind legate de UE. Sofia și-a ridicat în sfârșit vetoul pe 24 iunie, dar în anumite condiții. Conform compromisului de pe masă, întocmit sub președinția franceză a UE care tocmai s-a încheiat, Macedonia de Nord trebuie să se angajeze în special să-și modifice Constituția pentru a include bulgarii în grupurile etnice recunoscute și pentru a „implementa” un tratat de prietenie din 2017 care vizează, printre altele, eradicarea discursului instigator la ură. Întrucât limba macedoneană e foarte asemănătoare cu limba bulgară, Bulgaria a pretins de mai multe ori în timpul secolului trecut că Macedonia de Nord de fapt nu ar fi decât o parte a sa. Macedonenii, pe de altă parte, refuză să se considere „bulgari” și își exprimă cu mândrie identitatea națională.

Un compromis denunţat de o parte a opoziţiei

În inima societăţii din Macedonia de Nord, însă, acest compromis legat de Bulgaria, precum şi perspectiva intrării în UE în sine nu se bucură de consens. Astfel, manifestanții, în special naționaliștii, și-au făcut auzită opoziția față de acest proiect de compromis la începutul lunii iulie, în cadrul unor mobilizări la care s-a ajuns de câteva ori la ciocniri cu poliția. VMRO-DPMNE (Partidul Democrat pentru Unitatea Națională a Macedoniei) și alte câteva mici partide de opoziție au denunțat o „capitulare” față de „pretențiile bulgare” și s-au opus aderării la UE în aceste condiții, cerând în același timp demisia actualului guvern. „Nu avem nevoie de Europa dacă trebuie să ne lăsăm asimilați!”, a declarat Hristijan Mickoski, liderul VMRO-DPMNE, în timpul unei demonstrații din 2 iulie, adăugând: „Nu vreau să fac parte din Europa pentru că am dreptul de a fi macedonean, de a vorbi limba macedoneană și de a lupta pentru identitatea și cultura mea.”

Demonstranții împotriva acestui compromis au denunțat și „constrângerile UE, interferența NATO [și a] puterilor occidentale pentru a încerca să modeleze o țară pentru a fi euro-compatibilă”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here